marți, 14 decembrie 2010

varza mea ninsă

odată a ieșit de sub un preș un șiret un șarpe lung cum ți-e gâtul când îl strâng ori în menghina de mâine ori în cocoloș de pâine
dacă ești de varză ninsă ori de strigăt neatinsă ți-aș muia picioarele în mai nou motoarele cu reacție de pupe pureci noi să te sărute chiar în botul ăla umed în cotorul lumilor din strâmtoarea cânilor eu sunt șăf nebunilor
Eeeeeee și acum începe balul căutări și telefoane între alte noi cucoane acum urlă din pridvor doamna cu televizor pus în locul țâțelor unde-i locul mâțelor doamna mea cu ninsă limba ce încuie morții știrba doamna mea varză murată cu doar mine măritată
joc de glesne
cercul nopții stinge luminând cu hoții toată dispăruta asta de zăpadă de nevastă de pe corso ori din carte de citit dinspre departe litera cum stă pe coate să ajungă la cuvânt Domnul nostru bucurând

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu